„`html
Închiderea Strâmtorii Ormuz creează câștigători și pierzători între statele petroliere din Orientul Mijlociu
Închiderea Strâmtorii Ormuz, un canal esențial pentru transportul petrolului și gazelor naturale, a generat efecte economice semnificative pentru statele din Orientul Mijlociu. Conform unei analize publicate de Reuters, Iranul, Oman și Arabia Saudită au beneficiat financiar în urma creșterii prețurilor globale ale petrolului, în timp ce alte state din regiune, care depind de această rută pentru export, au suferit pierderi considerabile.
Controversata închidere a strâmtorii a avut loc în urma atacurilor aeriene ale Statelor Unite și Israel asupra Iranului, care au escaladat conflictul din zonă. Iranul a decis să blocheze efectiv această rută majoră, prin care circulă aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol. În plus, Iranul a anunțat că va permite traversarea strâmtorii doar unor nave care nu au legături comerciale cu Statele Unite sau Israelul, ceea ce a dus la perturbări semnificative pe piețele energetice.
În urma acestor evenimente, prețul petrolului Brent a înregistrat o creștere rapidă, atingând o majorare de 60% în luna martie, aceasta fiind cea mai mare creștere lunară din istorie. Reacția administrației Trump a fost promptă, președintele amenințând că va lua măsuri drastice împotriva Iranului dacă nu se va ajunge la un acord care să permită reluarea traficului prin strâmtoare.
Impactul economiei regionale este profund influențat de geografia specifică a fiecărui stat. În timp ce Iranul controlează strâmtoarea, Oman și Arabia Saudită dispun de alternative de export, cum ar fi conducte și porturi care le permit să evite blocajul. În contrast, exporturile de petrol din Irak, Kuweit și Qatar sunt grav afectate, deoarece aceste țări nu au rute alternative de livrare către piețele internaționale.
Un oficial iranian a declarat că Iranul nu va redeschide strâmtorile în condiții de armistițiu temporar, subliniind că Teheranul nu va ceda la presiuni externe. Această situație a întărit, în anumite privințe, poziția Iranului pe scena internațională, un analist al Chatham House observând că închiderea repetată a strâmtorii ar putea constitui o amenințare majoră pentru economia globală. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, situația curentă reprezintă cel mai mare șoc de aprovizionare energetică de până acum, estimându-se pierderi de producție de peste 12 milioane de barili pe zi.
În timp ce veniturile din exporturile de petrol ale Irakului și Kuweitului au scăzut dramatic, cu aproximativ trei sferturi comparativ cu anul precedent, Iranul a reușit o creștere a veniturilor de 37% iar Oman cu 26%. Arabia Saudită, benefică de pe urma prețurilor mai mari, a înregistrat o creștere de 4,3% a veniturilor sale. Cu toate acestea, exporturile de petrol ale Arabiei Saudite au scăzut, fiind raportate la 4,39 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă o scădere de 26% comparativ cu aceași perioadă a anului trecut.
Pe termen lung, incertitudinea persistă cu privire la impactul acestei crize asupra industriei energetice globale. Analiștii sugerează că, în timp ce unii cer o investiție mai mare în combustibili fosili pentru a asigura aprovizionarea, alții promovează dezvoltarea surselor de energie regenerabilă ca soluție mai durabilă în fața acestor șocuri. Un exemplu de inițiativă în această direcție este colaborarea dintre compania franceză TotalEnergies și firma de energie regenerabilă Masdar din Emiratele Arabe Unite, anunțând recent un proiect comun de 2,2 miliarde de dolari pentru avansarea energiei regenerabile în nouă state asiatice.
„`
